Stând mult în preajma jucătorilor de Go, aud multe paralele între Go și viața reală. Fie ca să simplificăm viața, fie Go-ul. De multe ori mi se pare că le complicăm pe amândouă.
Oamenii încearcă de mii de ani să afle care e sensul vieții. Greu. Dar care e sensul Go-ului?
Să câștigi? Prea simplu. Călugării zen nu au nimic de demonstrat, deci nu prea îi interesează dacă câștigă sau nu. Și tot joacă Go.
Să progresezi? De ce? Cunosc jucători puternici care și-au pierdut pasiunea. Nu mai joacă în turnee, nu mai apar prin comunitate. Degeaba progresezi dacă pierzi ce te-a adus acolo.
Să găsești cea mai bună mutare? Aici devine interesant.
Când analizăm o partidă, spunem: „Aici trebuia să joci în altă parte.” Vorbim de parcă fiecare poziție ar avea un singur răspuns corect, pe care un jucător suficient de puternic l-ar găsi. Dar expresia ascunde trei întrebări diferite:
- Există o mutare optimă? Da, dacă stabilim exact regulile. Într-o variantă în care nu poți reface o configurație anterioară a tablei, iar două mutări pas încheie partida, jocul nu poate continua la nesfârșit. Orice poziție are o mutare care îți asigură cel mai bun rezultat posibil împotriva unui adversar perfect. Inclusiv tabla goală de 19×19.
- Este unică? Nu neapărat. Mai multe mutări pot duce la același rezultat final.
- Putem afla care este? Aici se termină răspunsul „da”. Că există nu înseamnă că o putem calcula.
Ce s-a reușit, concret.
Până acum au fost rezolvate riguros doar table mici: 3×3, 4×4 și 5×5, cu anumite variante de reguli, dar și unele table dreptunghiulare, precum 5×6. Pentru tabla goală de 6×6 și 7×7 avem estimări și analize serioase, dar fără o rezolvare demonstrată.
Tabla pe care jucăm noi în concursuri e de 19×19. Are 361 de intersecții, față de 25, la 5×5. Nasol, ne oprim aici 🙂
Oamenii joacă Go de mii de ani și tot nu știu care e mutarea optimă de pe tabla goală. Dar de câțiva ani nu mai suntem singuri. Nici AI-ul, care ne bate, nu știe EXACT care e mutarea optimă.
Poate că sensul Go-ului nu e să găsești mutarea perfectă, ci să joci bine fără garanția că ai găsit-o. Cam ca în viață.
Bibliografie
- Hsu, C.-M., Lin, H.-C., Chen, Y.-T., Hsueh, C.-W., & Hsu, T. (2024). Construction, observation and knowledge abstraction for go endgames on small boards. Scientific Reports, 14. https://doi.org/10.1038/s41598-024-57338-x
- Randall, O., Müller, M., Wei, T.-H., & Hayward, R. (2024). Expected Work Search: Combining win rate and proof size estimation. În Proceedings of the Thirty-Third International Joint Conference on Artificial Intelligence (IJCAI 2024) (pp. 7003–7011). https://doi.org/10.24963/ijcai.2024/774
- van der Werf, E. C. D., & Winands, M. H. M. (2009). Solving Go for rectangular boards. ICGA Journal, 32(2), 77–88.
- van der Werf, E. C. D., van den Herik, H. J., & Uiterwijk, J. W. H. M. (2003). Solving Go on small boards. ICGA Journal, 26(2), 92–107.
- van der Werf, E. C. D. (2002). 5×5 Go is solved. https://erikvanderwerf.tengen.nl/5×5/5x5solved.html
- KataGo Opening Books (estimări pentru 6×6 și 7×7). https://katagobooks.org/
Text publicat inițial de Radu Oprisan pe Facebook.